ianuarie 16, 2010
16 Ocak 2010
Posted by eqqqu under Jurnal si fel de fel | Etichete: bughi mambo rag |Leave a Comment
ianuarie 15, 2010
Eddie Murphy despre italieni
Posted by eqqqu under Jurnal si fel de fel | Etichete: Eddie Murphy |Leave a Comment
Urmatoarele nu prea au legatura cu insula, dar nu m-am putut abtine. Oricum e vorba si despre italieni …si avem cumva o legatura … :)
Murphy despre italieni:
Eddie Murphy despre muzicieni – Singers get all the pussy (Mick Jagger, Vandross, Jackson, Presley, Wonder, Brown etc):
ianuarie 14, 2010
Inaltarea
Posted by eqqqu under 29. Sufletul lui Ferrante | Etichete: Batter My Heart, Holy Sonnet xiv, John Donne |Leave a Comment
That I may rise, & stand, orethrow me; and bend
Your force to breake, blow, burne, & make me new.
Primul lucru la care m-am gandit citind aceste linii (hai poate nu chiar primul), a fost un alt poem al lui Donne, care se termina cu:
Be this my text, my sermon to mine own:
“Therefore that he may raise, the Lord throws down.”
Poemul e “Hymn to God, My God, in my sickness”, si se pare ca e si ultimul pe care l-a scris Donne inainte sa moara. Din acelasi poem, da si Eco un citat la inceputul cartii. “Is the Pacific see my home?”. Voi discuta despre aceasta poezie mai pe larg, in viitor.
Este vorba despre un “paradox” (frumos cuvant). Oare e “paradox”? sau o fi alta dihanie?
Acest “rise”, ne face sa ne gandim la Iisus, si a lui inaltare. Inaltarea din pacat, din conditia actuala etc. Hristos s-a inaltat! Adevarat ca s-a inaltat! Am fost cu google earth, sa vad de unde s-a inaltat. Nice perspective.
Si acuma ne loveste paradoxul, ca sa pot sa ma inalt trebuie sa cobor. Sa pot intelege binele, trebuie sa inteleg si raul etc. Un fel de “De unde are raiul- lumina ? – Stiu: il lumineaza iadul cu flacarile lui!”
Donne nu-i cere lui Dumnezeu sa-l “inalte”, ci dimpotriva, sa-l rastoarne. Nu-i cere sa-l “dreaga” (mend) ci sa-l “franga” (bend). Dupa care intensitatea verbelor din a doua linie creste: ciocaneala se transforma in spargerea usii, suflatul -respiratia in spulberare, si stralucirea in ardere. Am sa fortez putin nota si as spune ca Donne parca i-ar spune lui Dumnezeu:
“Sã cer a tale daruri, genunchi si frunte nu plec,
Spre urã si blestemuri as vrea sã te înduplec,”
Fortez nota, deoarece Donne nu e mandru ca dacul nostru. E mai degraba neputincios, plangacios as spune chiar patetic (Sau cel putin asa vrea sa para, pentru ca Donne umbla de multe ori foarte aproape de prapastia blasfemiei). Vrea sa fie iubit, vrea sa fie cucerit, condus, ravasit. Nu cauta bataie. Vrea sa se daruiasca, dar nu se poate darui decat de e luat cu sila.
Acuma ce e frumos la Donne, e ca joaca mai mereu la doua capete. De exemplu acest:
[...]overthrow me; and bend
Your force
Unde pica mai bine bend?: “overthrow me and bend” sau “bend your force”? In videoclipul de pe youtube, cu doctor atomic, e folosita a doua varianta “bend your force”, care cred ca are sensul de “a-si mari forta”.
Cea mai buna traducere cred ca ar fi “a indoi”: “rastoarna-ma si-ndoaie” + “indoaie a ta forta”, adica ati dubla forta. O funie pusa-n doua, e de doua ori mai puternica. Forta indoita. De asemenea indoaie se poate cupla si cu rastoarna.
Citisem undeva, ca Donne il compara pe Dumnezeu cu un olar, Donne fiind el insusi un vas. Un vas ce ar trebui spart, replamadit si ars in cuptor. Alt critic face comparatia cu un “tinker” (cea mai apropiata definitie in romaneste fiind “caldarar”). Tinkerii astia umblau din casa-n casa sa ascuta cutite, vindeau oale ..si alte smenuri din astea. Din cand in cand mai furau cate o gaina, dar aia-i alta poveste.
Altul, crede ca Donne il compara pe Dumnezeu cu un maistru sticlar. Care trebuie sa sparga sticla, sa o arda ca sa o inmoaie, si “blow” ..sa sufle sa faca o vaza nou.
Se pare ca Donne juca la mai mult decat doua capete :)
Mie totusi comparatiile cu olaru, caldararu si sticlaru imi par putin exagerate. Mai degraba, ar trebui sa ne pregatim pentru metafora urmatoare cea a regelui, care vine sa-si recucereasca orasul uzurpat. Atunci verbele, breake, blow, burn ..au alt sens. Sa sparga usa castelului, sa arunce in aer zidurile sau ce bombe or mai fi utilizat ei pe atunci, apoi sa-i dea foc. Sa-l treaca prin foc si sabie, as the saying goes.
In fine, ce am inteles eu din toata povestea e ca semnificatiile sunt multiple, si tocmai acesta e farmecul. Sa nu ne oprim sa dam o singura interpretare si sa o batem in cuie, there is no such thing.
Vad ca si google maps, are o treaba cu embed, sa vedem daca putem baga harta aici. Acum 2000 de ani, locul respectiv arata mai mult sau mai putin la fel, s-au mai facut cateva biserici si parcari, s-au mai demolat ceva cladiri , probabil.Unii din copacii de pe atunci inca mai sunt:
Muntele maslinilor, Ierusalim, vazut de sus:
View Larger Map
ianuarie 9, 2010
9 Ocak 2010
Posted by eqqqu under Jurnal si fel de fel | Etichete: bughi mambo rag |Leave a Comment
Facem o pauza de la Donne :) Din cand in cand am sa pun melodii pe acest blog. Melodii care nu au legatura cu cartea, dar care imi place sa le gasesc aici.
De ex. cunoscuta melodie a lui Stevie Wonder, You are the sunshine of my life:
Interpretata de Stevie in concert:
Interpretata de Grapelli:
Interpretata de Lucian Darie, live la Taverna, o emisiune pe TVR1. Din cate am auzit Lucian Darie e profesor de muzica la Palatul Copiilor din Piatra – Neamt. L-am vazut de vreo doua ori pe la tv. A incercat apoi la Eurovision, si undeva pe la Mamaia apoi nu am auzit nimic de el. E mare vocalist dupa parerea mea. Am sa pun aici videouri mai putin cunoscute sau vizionate prin RO. Cei ce trec pe aici, sa-mi dea idei noi ..intotdeauna e placut sa inveti si sa auzi ceva nou.
Urmatorul videoclip e filmat de mine acu vreo 5 ani, cu camera cuiva. Calitatea e slaba, dar sper sa va placa:
Ca bonus mai o piesa de a lui Grapelli:
decembrie 28, 2009
As yet but knock, breathe, shine, & seeke to mend
Posted by eqqqu under 29. Sufletul lui Ferrante | Etichete: Batter My Heart, Holy Sonnet xiv, John Donne |Leave a Comment
In primul post despre aceasta poezie, facusem un embeded clip de la o carte de la books.google.com. Cum era si de asteptat, dupa ceva timp, mi-a aparut si buboiu cu “Imagine not available.” Acum am remediat aceea problema, dand un alt clip, din alta carte de pe la 1700, desi de o calitate inferioara a scanarii. Cu ocazia asta, am vazut ca exista mai multe versiuni:) Am vazut recent si filmul Wit (daca vreti sa-l copiati il gasiti torrent la pirate bay), si sa spun drept nu stiam ca Donne e asa mare scula. :D Filmul e bun. Felicitari Emmei. Dau clipul cand o urecheaza specialista:
Ce vroiam sa zic? In versiunea asta de pe la 1700, o diferenta pe care am observat-o: “reason your viceroy in me, WE should defend…” chiar discutasem despre acest, me, me should defend, si intrebarea era care pe care? Se pare ca acest we, e o eroare a editiilor ce au urmat, in primele editii fiind “mee” sau “me”.
Chiar sunt curios sa vad daca gasesc vreo editie Gardner ..cum zice pe youtube. …Nu am reusit sa dau de vreo versiune pirat, totusi am gasit alta pagina extrem de interesanta: Digital Donne at Texas A&M University. Aici sunt scanate cele mai timpurii editii cu poeziile lui John Donne. Nici ca puteam sa gasesc un site mai bun. Cred ca am sa fur imaginile cu poezia din editiile prezentate pe site :) Imi plac.
1.”The 1633 Poems”
POEMS [STC 7045] first edition (Henry White copy) 1633
Title: Poems . . . London. Printed by M. F. for Iohn Marriot, and are to be sold at his shop in St Dunstans Church-yard in Fleet-Street. 1633.
2. “The St. Pauls Manuscript of Donne’s Poems”
Shelfmark: St. Paul’s Cathedral Library MS 49. B. 43; DV siglum: SP1 c. 1620-23
Counting the 7 sonnets of La Corona as a single work, The St. Pauls Manuscript of Donne’s Poems contains 99 of Donne’s poems. They contain no poem written later than 1614, concluding with the epicede on the Lord Harrington (who died in 1614) and possibly preserve, at some remove, a collection of poems that Donne assembled for publication prior to his entry into the ministry in 1615.
3. The Westmoreland Manuscript of Donne’s Poem
Berg Collection, New York Public Library [no shelf mark]; DV siglum: NY3 c. 1620
The Westmoreland (NY3) is one of the most important manuscripts of Donne’s works that have come down to us. It is canonically pure, and preserves generally (and, in some cases, uniquely) sound, early versions of the texts it contains, a number of which are found in no other seventeenth-century artifact. It also possesses high extrinsic authority, being written (as we now know) in the hand of Donne’s friend Rowland Woodward and undoubtedly standing very close to Donne’s own papers. Prior to acquistion by the New York Public Library in the late 1920s, the manuscript was owned by Edmund Gosse, purchased from the library of the Earls of Westmoreland about 1892 (Herbert Grierson, The Poems of John Donne [1912], 2:lxxxi).
Cred ca am pus destule imagini. Am pus doar trei versiuni, cartile sunt scanate complet, daca vreti sa le vedeti in intregime vizitati siteul respectiv. In editia din 1669, apare eroare de care vorbeam mai sus, “reason your viceroy in me, we should defend.”
Dau un paste versiunii din The Westmoreland Manuscript, deoarece e printre cele mai timpurii, si a fost scrisa de mana de prietenul lui Donne, Rowland Woodward, inainte ca poemele sa fie publicate:
Batter my hart, three-persond God, for you
As yet but knock, breathe, shine, & seeke to mend;
That I may rise, & stand, orethrow me; and bend
Your force to breake, blow, burne, & make me new.
I like an vsurp’d towne to’another dew
Labor to’admit you, but Oh to no end.
Reason your viceroy in me, me should defend,
But is captiv’d and proves weake or vntrew.
Yet dearly Ilove you, & wouldbe loved faine:
But ame betroth’d vnto your enemy:
Diuorce me, vnty or breake yt knott agayne,
Take me to you, emprison me, for I
Except you enthrall me neuer shalbe free,
Nor euer chast except you rauishe mee.
***
Acuma despre linia pe care ar fi trebuit sa o discutam azi, “As yet but knock, breathe, shine, & seeke to mend;” Adresandu-se lui Dumnezeu, Donne ii cere sa intre-n actiune. As yet but, s-ar traduce cu “inca doar”.. O actiune inceputa in trecuta care se desfasoara si-n prezent.
Trei verbe, knock, breathe, shine, cumva fac rezonanta cu trinitatea din prima linie, si par sa fie atributii ale celor trei persoane, care-l formeaza pe Dumnezeu. Acuma, nu stiu exact care verb, la care persoana se potriveste … Eu as zice asa:
knock – Iisus Hristos:
APOCALIPSA SFANTULUI IOAN TEOLOGUL
20. Iata, stau la usa si bat; de va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa, voi intra la el si voi cina cu el si el cu Mine.
21. Celui ce biruieste ii voi da sa sada cu Mine pe scaunul Meu, precum si Eu am biruit si am sezut cu Tatal Meu pe scaunul Lui
breathe – Duhul Sfant
pentru asta n-am citat. dar intotdeauna am legat rasuflarea, respiratia ..de duh. …acuma am sa vizitez, Biblia Ortodoxa, un search engine are meritele lui:
Facerea
7. Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie.
***
Sfânta Evanghelie după Ioan
21. Şi Iisus le-a zis iarăşi: Pace vouă! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi.
22. Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţi Duh Sfânt
shine – Dumnezeu tatal
Ajuns la stralucire, imi dau seama ca nu putem da un singur verb unei singure “persoane”, atributiile lor se schimba. Totusi daca ar fi dupa mine, asta ar fi secventa verbelor comparativ (nu-i cuvantul potrivit –tot ceva cu “con” trebe) cu secventa persoanelor. Probabil ca am citit prea mult Biblia Povestita Copiilor cand eram mic, dar cum sa nu citesti cand calitatea imagini si foii era atat de buna. Iisus, statea totdeauna la usa batand, si astepta ca eu sa-mi deschid inima. Al batran, era un tufis arzand, trimitea ploaie de foc sa-i nimiceasca pe pacatosi, si intotdeauna era prin cer, undeva pe langa Soare, in timp ce Duhul intotdeauna a fost un element al aerului. Suflu, zbor peste ape, porumbel etc. … Nu stiu cum le vedea Donne, dar eu cam asa vad lucrurile.
In apocalipsa, tocmai am descoperit ca si Iisus straluceste:
12. Si m-am intors sa vad al cui este glasul care vorbea cu mine si, intorcandu-ma, am vazut sapte sfesnice de aur.
13. Si in mijlocul sfesnicelor pe Cineva asemenea Fiului Omului, imbracat in vesmant lung pana la picioare si incins pe sub san cu un brau de aur.
14. Capul Lui si parul Lui erau albe ca lana alba si ca zapada, si ochii Lui, ca para focului.
15. Picioarele Lui erau asemenea aramei arse in cuptor, iar glasul Lui era ca un vuiet de ape multe;
16. In mana Lui cea dreapta avea sapte stele; si din gura Lui iesea o sabie ascutita cu doua taisuri, iar fata Lui era ca soarele, cand straluceste in puterea lui.
In fine, astea se intampla acum, batut la usa, suflu, stralucire si”ncercare de a drege lucrurile.
Ideea generala a acestei linii e ca avem nevoie de:
decembrie 19, 2009
decembrie 8, 2009
Now I become Death, the destroyer of worlds.
Posted by eqqqu under 29. Sufletul lui Ferrante | Etichete: Batter My Heart, Holy Sonnet xiv, J. Robert Oppenheimer, John Donne, Trinity |Leave a Comment
In opera Doctor Atomic, de John Adams, sfarsitul actului 1, e o arie pe textul sonetului XIV, de John Donne. Subiectul operei e despre anxietatea si stresul trait de cercetatorii de la Los Alamos in timpul testarii primei bombe atomice din istoria omenirii. Acest test a fost numit “Trinity“.
Trinity - Explozia
Originea exacta privind alegerea acestui nume nu este cunoscuta, dar i se atribuie lui J. Robert Oppenheimer. Oppenheimer intrebat de catre generalul Groves in 1962, care este originea acestui nume ii scria:
Why I chose the name is not clear, but I know what thoughts were in my mind. There is a poem of John Donne, written just before his death, which I know and love. From it a quotation: “As West and East / In all flatt Maps—and I am one—are one, / So death doth touch the Resurrection.” He continued, ‘That still does not make a Trinity, but in another, better known devotional poem Donne opens, “Batter my heart, three person’d God;’
Toate acestea au mai putina importanta, dar aria cred ca merita ascultata, pentru ca ne poate ajuta la o mai buna intelegere a textului, sau cel putin putem vedea o anume interpretare a lui.
Oppenheimer (Gerald Finley), canta o arie pe versurile lui John Donne:
La New York, 2008:
La Amsterdam, 2007:
Siteul oficial al operei Doctor Atomic e http://www.doctor-atomic.com
decembrie 7, 2009
“Confesiunile unui tanar romancier” The Richard Ellmann Lectures 2008
Posted by eqqqu under Umberto Eco - Media Gallery | Etichete: audio, Curs, The Richard Ellmann Lectures, Umberto Eco |Leave a Comment
In octombrie 2008, Umberto Eco a tinut o serie de 4 cursuri la Emory University la a 9-a editie a “The Richard Ellmann Lectures”. Aceste cursuri au fost intitulate Confesiunile unui tanar Romancier.
Deoreace sunt destul de greu de ascultat pe siteul universitatii (trebuie downloadat si instalat itunes, fisierele sunt destul de mari etc.), le-am editat si uploadat pe Trilulilu. Am pus doar partile in care vorbeste Eco. Cine vrea sa asculte integral, stie unde se gasesc si speechurile introductive. Prea multa linguseala in speechurile alea, ca sa fie pe placul meu, dar oricum sunt interesante.
Cursul de Duminica, 5 Octombrie 2008, “How I Write” (Cum Scriu), Emerson Hall, Schwartz Center for the Performing Arts:
Cursul de Luni, 6 Octombrie 2008, “Author, Text, and Interpreters” (Autor, Text si Interpreti), Sanctuary, Glenn Memorial Church:
Marti, 7 Octombrie 2008, “On the Advantages of Fiction for Life and Death” (Despre Avantajele Fictiunii pentru Viata si Moarte), Emerson Hall, Schwartz Center:
Marti 7 Octombrie 2008, “A reading by Umberto Eco”- Umberto Eco citeste in engleza si italiana, episodul cu trompeta din Pendulul lui Foucault, Emerson Hall:
decembrie 2, 2009
Căile Noilor Prietenii
Posted by vserbanoiu under 12. Pasiunile Sufletului | Etichete: Carte de Tendre |Leave a Comment
“Îşi conturase astfel un Casale al propriei lui pasiuni, prefăcînd ulicioare, fîntîni, cotituri, în Rîul înclinării, în Lacul Nepăsării sau în Marea Duşmăniei; făcuse din oraşul rănit Ţinutul propriei Duioşii nutrite şi încă de pe-atunci, aşa presupun, insula singurătăţii lui.”
Carte de Tendre este harta unei ţări imaginare denumită „Gingăşie” imaginată în secolul al XVII-lea şi inspirată de romanul Clélie, Histoire romaine al lui Madeleine de Scudery de către diferitele personalităţi ale Catherinei de Rambouillet. Regăsim trasate, sub forma satelor şi a drumurilor, în această „reprezentare topografică şi alegorică”, diferitele etape ale vieţii amoroase conform ideilor Preţioaselor epocii. Datorăm lui François Chauveau gravura acestei hărţi care a apărut în ilustraţiile primei părţi a romanului.
Gingăşie este numele ţării ca şi a celor trei oraşe capitale. Gingăşie are un fluviu, Înclinaţie, care se uneşte la gura sa cu două râuri: Stimă şi Recunoştinţă. Cele trei oraşe ale ţării Gingăşie, Gingăşie-pe-Înclinaţie, Gingăşie-pe-Stimă, Gingăşie-pe-Recunoştinţă, sunt situate pe aceste trei cursuri de apă diferite.
Pentru a merge de la Prietenie-Nouă la Gingăşie-pe-Recunoştinţă trebuie să treci pe la Spiritul-Măreţ după care se succed agreabilele sate Versurilor-drăgălaşe, Scrisoare-galantă şi Scrisoare-dulce. În acest tip de geografie amoroasă, fluviul Înclinaţie curge liniştit căci este domestic, în timp ce Marea este periculoasă căci ea reprezintă pasiunile. Singura Pasiune pozitivă este cea care are ca sursă sentimentele nobile pe care omul le poate trăi. Lacul Indiferenţei reprezintă apatia (oboseala).
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6b/Carte_du_tendre_300dpi.jpg
Etapele iubirii încep din vârf-centru şi poţi urma calea râului Recunoştinţei (prin satele Prieteniei Constante, Supunerii, Tandreţii, Sensibilităţii, Marilor Servicii, Perseverenţei, Asiduităţii, Micilor Atenţii, Supuşeniei, Conformării) sau pe calea râului Stimă (prin satele Bunătăţii, Respectului, Exactitudinii, Generozităţii, Probităţii, Inimii Mari, Sincerităţii, Scrisorii dulci, Scrisorii galante, Versurilor drăgălaşe şi Spiritului Măreţ), ori pe calea fluviului Înclinaţie (cea mai directă cale) pentru a sosi la ţintă: Prietenia Nouă (Nouvelle Amitié). Totuşi, evitaţi Răutatea, Bârfele, Perfidia, Indiscreţia şi Orgoliului aflate lângă Marea Duşmăniei, la fel ca şi Uitarea, Lejeritatea, Indiferenţa, Inechitatea şi Neglijenţa de pe partea Lacului Indiferenţei.
Abatele d’Aubignac îi contestă Doamnei de Scudery inventarea Hărţii Tandreţii (Carte de Tendre).
decembrie 2, 2009
Am fost luni pe la greci, si prin magazine a inceput zarva, cu apropierea craciunului. Made-n china e in floare. Apucati-va de-i scrieti lui Mos Craciun de pe acuma, sa fie timp sa-i ajunga pachetele de la Beijing. :)









